Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare, potrivit Agerpres.
S-au înregistrat 73 de voturi ‘pentru’, 42 de abţineri şi opt senatori nu au votat.
Liderul senatorilor social-democraţi, Daniel Zamfir, a afirmat că nevoia acestui amendament a apărut în urma situaţiei evidente create încă de la adoptarea PNRR, arătând că România nu-şi permite închiderea acestor capacităţi având în vedere războiul şi criza energetică.
„Domnul Cristian Ghinea şi cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităţilor pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică. (…) ‘Şobolanul’ Popescu, cu ghilimele de rigoare, este cel care a angajat România în acest dezastru, a angajat ca România să închidă capacităţi de cărbune fără să pună nimic în loc, asta este politica publică făcută de Popescu, adevărat girată şi până la urmă acceptată şi asumată de România. (…) Groparii energiei sunt Cîţu, Ghinea şi Popescu”, a susţinut Zamfir.
În replică, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că acest amendament nu rezolvă nimic şi pune în pericol un jalon din PNRR.
„Problema la acest proiect este amendamentul, care nu va rezolva nimic, în sensul de a nu închide centrale pe cărbune în trimestrul trei din acest an, pentru că nu pot fi închise, neavând cu ce înlocui, de exemplu, centrala de la Craiova, pentru că cinci ani de zile n-am făcut ceea ce trebuie şi nu poţi să laşi un oraş fără încălzire”, a precizat Bolojan.
El a subliniat că acest amendament intervine într-un jalon deja închis de România şi pe baza căruia a încasat o sumă de bani în cererea de plată 2.
„Modificările legislative care se fac în sensul modificării unor prevederi legale care ţin de PNRR şi care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele, dar a ne crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem şi dacă în această toamnă nu vom putea închide capacităţi pe cărbune, vom avea penalităţi corespunzătoare, dar dacă facem şi această modificare, riscăm să avem alte penalităţi suplimentare ca urmare a intervenţiei pe un jalon care este închis”, a explicat Ilie Bolojan.
Liderul senatorilor USR, Sorin Şipoş, a acuzat PSD că este principalul vinovat pentru faptul că România nu are în prezent capacităţi de producţie.
„În 2016, amendamentele promovate de deputatul PSD Iulian Iancu au întârziat investiţii şi exploatarea gazelor din Marea Neagră. România a pierdut timp, a pierdut şansa de a-şi consolida independenţa energetică exact atunci când avea cea mai mare nevoie. (…) Prin amendamentele depuse, modificaţi o reformă din PNRR pe care România a declarat-o deja îndeplinită. Redeschiderea acestui jalon expune România riscului de pierderi de fonduri europene”, a arătat Şipoş.
Senatorul AUR Andrei-Emil Dîrlău a afirmat că „nebunia verde” este o politică greşită şi se confirmă acest lucru în fiecare zi.
„În fiecare zi, măsurile de un entuziasm nebun de a închide obiectivele pe cărbune au fost obsesia guvernelor succesive care ne-au dus în această criză energetică”, a adăugat Dîrlău, care consideră că trebuie renegociată şi amânată închiderea minelor.
Proiectul adoptat modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în sensul de extindere a interdicţiei de punere în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi la cele pe bază de antracit şi turbă, nu doar pe bază de lignit şi huilă.
De asemenea, actul normativ prevede că se permite explorarea şi exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea şi comercializarea care deservesc industriei farmaceutice, medicale, alimentare, textile, de construcţii, chimice şi altor asemenea.
Proiectul conţine mai multe excepţii în care se permite punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare şi război, în scopul pregătirii, asigurării şi organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgenţă şi asediu, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa suveranităţii naţionale a României.
Activitatea de punere în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă se realizează doar cu respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile.
„Capacităţile energetice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic”, mai prevede proiectul adoptat.
Senatul este for decizional în cazul acestui proiect.
