Premierul interimar Ilie Bolojan a propus vineri, în cadrul unei conferinţe de presă la Guvern, încheierea unui pact politic, a unei înţelegeri politice valabilă în următorii ani, pentru a implementa măsuri în domeniul energetic.
„În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiţii serioase şi în general printr-o atitudine predictibilă şi responsabilă. Şi ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei, ceea ce am sesizat, dacă vă aduceţi aminte în toată această perioadă a mandatului de prim-ministru, este un efect al lipsei unei strategii, pe care să o avem în acest domeniu, în anii trecuţi, lipsei de investiţii, al fugii de răspundere, delăsării, dacă pot să spun aşa, în multe locuri, şi al unor politici de personal care nu au promovat competenţa şi rezultatele. Pentru a corecta aceste lucruri, este nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervenţiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată. Ca să devină realitate, este nevoie de un pact politic, de o înţelegere politică, care să fie menţinută cel puţin pe parcursul câtorva ani de zile, în aşa fel încât să vedem rezultate serioase”, a spus Bolojan.
În opinia premierului, acest pact politic ar trebui să fie discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, pentru a adopta anumite măsuri legislative.
„Acestea sunt nişte elemente de bază, pe care dacă avem înţelepciunea să le susţinem consecvent în anii următori, începând de anul viitor situaţia din sistemul energetic se va îmbunătăţi substanţial, pentru că vor intra capacităţi de producţie noi în funcţiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creşterea capacităţilor de stocare, atât prin investiţii publice, cât şi prin investiţii private. Printr-un management mai bun al marilor companii din sistemul energetic, vom avea mai multă performanţă în sistem. Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pe energie, pe care în această toamnă, după ce reîncepe sesiunea parlamentară, cred că trebui să-l discutăm la modul serios şi acolo unde trebuie făcute modificări legislative, este mai puţin important cine le propune, cine îşi asumă paternitatea lor, important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficienţă în sistem şi atunci vom avea într-adevăr energie fără crize şi un preţ cât mai bun pentru cetăţeni şi companii”, a adăugat Bolojan.
Tot în cadrul conferinţei de presă, şeful Executivului a explicat că, începând de săptămâna viitoare, va intra în producţie centrala pe cărbune de la Rovinari, pentru a acoperi deficitul de energie apărut după deconectarea Grupului 2 de la Cernavodă.
„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producţie şi Grupul 2 de la Cernavodă. Prin urmare, cei 600 de megawaţi pe care îi pierdem din componenta de producţie urmează să fie înlocuiţi. Împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală în condiţii de criză a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi de eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare. Şi folosesc acest prilej să le mulţumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară şi tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantităţi importante de energie în orele în care consumul este mai mare”, a precizat premierul.
De asemenea, premierul a făcut precizări şi cu privire la proiectul Bala 2, de creştere a debitului apei spre centrala nucleară de la Cernavodă.
„Un element important este legat de producţia pe nuclear. Vedem ceea ce a însemnat să nu ai un debit de apă suficient la Cernavodă, care să asigure răcirea centralei. Menţinerea în funcţiune a centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea Grupurilor 3 şi 4 este o direcţie strategică, dar pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani, care are toate avizele obţinute, inclusiv cele de mediu, ca să fie lucrurile cât se poate de clare, şi aprobaţi indicatorii tehnico-economici din 2024, care, printre alte obiective, urmăreşte şi creşterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în aşa fel încât debitul actual să fie aproape dublat, pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru Grupurile 1 şi 2, ci şi pentru 3 şi 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 şi 4 dacă această lucrare nu este realizată”, a mai explicat şeful Executivului.
În context, Bolojan a amintit că vineri dimineaţa a avut loc prima şedinţă a unui comitet interministerial, format din experţi de la toate autorităţile implicate, care are ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect.
Premierul a mai declarat că o altă direcţie în domeniul energetic este reprezentată de finalizarea investiţiilor la centralele de la Iernut şi Mintia.
„Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârşitul acestui an, această centrală de la Iernut să injecteze primele cantităţi de energie în Sistemul Energetic Naţional, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, treptat – treptat, convenit cu cei doi furnizori importanţi: Transgaz, care asigură gazul, şi Transelectrica, care asigură livrarea din centrală a energiei către consumatori. Cele două centrale au o putere importantă, care în producţie normală va depăşi 1.500 de megavaţi şi practic reprezintă 20%, peste 20% din energia necesară Sistemului Energetic Naţional. Toate proiectele care ţin de centrale pe gaz, de asemenea, trebuie susţinute, în aşa fel încât, în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producţie sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital”, a evidenţiat Bolojan.
